CASSIO Montana – club sportiv din 1984
Cub alpin fondat în 1984. Printre membrii fondatori se numără și regretatul Nea’ Baticu.
Printre sporturile cu tradiție practicate de sportivii clubului se numără alpinismul casic și expedițional, escalada, caiacul pe râuri de munte, parapanta, mtb, eco challenge, snow boarding, ski, ski tură.
Organizăm probono și activități pentru categorii de persoane defavorizate.
Clubul se autofinanteazã din servicii de ghidare grupuri pe trasee de via ferrata, trekking, escaladă, alpinism și din închiriere de echipament lucrând exclusiv cu voluntari și sportivi ai organizației. Toate fondurile strânse merg spre amenajare, reamenajare și întreținere trasee de alpinism, escaladă sau via ferrata din zona Vadu Crișului – Șuncuiuș. Contăm însă și pe donațiile voastre pe care le puteți face direct în contul clubului deschis la OTP Bank (RO85OTPV221001265070RO01). Mulțumim.
Performante interne
Escalade de varã si iarnã în stil clasic pe toate gradele de dificultate în zonele: Cheile Bicazului, Bucegi (nu doar Tancu Mic), Piatra Craiului (creastã, pereti, brâne), Ciucas, Buila Vânturarita , Cheile Galbenu, Cheile Oltetului, Herculane, Nera, Turda, Buces Crãciunesti, Cheile Aiudului, Cheile Râmetului, Gutâi, Pietrele Doamnei, Piatra Singuraticã, Cheile Râsnoavei, Prãpãstiile Zãrnestiului, Cheile Taia, Creasta Fãgãrasului (integral iarna ,o fatã în echipã), Creasta Cãlimanului (iarna traversare pe schiuri), Raliul Retezatului (iarna si echipã de fete), Parânng, Iezer-Pãpusa (iarna pe schiuri).
Premiere alpine (inclusiv grad 6A-clasic)
În 1974 probabil ( asteptãm eventuale contestatii) prima echipã care urcã Fisura Albastrã iarna, într-o singurã zi, cu plecare si sosire la Refugiul Costila (echipa era sub numele de Universitatea Iasi).
În 1989 traseul Zburãtorul ia premiul de frumusete (tirolianã de 20m între lungimea a 2-a si a 4-a pe cablu fix de otel prevãzut cu rolã recuperabilã). Din pacate traseul a fost vandalizat (cablu, tendor si rola) in acest moment tiroliana nefiind disponibila.
Tot in 1989 medaliati în clasamentul premierelor alpine, iar în anii ’90 medalii în clasamentul de escaladã, dificultate si vitezã.
Prima masinã de gãurit portabilã din tarã în primele trasee amenajate (sau reamenajate) pe spit-uri.
Încã din anii ’80 confectionãm echipamente de alpinisn si speologie, unele aflate în uz si astãzi.
Scoli si stagii de alpinism si speologie, unele coordonate de regretatul Nea’ Baticu, alpinism utilitar, publicatii sporadice cu tematica respectivã.
La sediul clubului, panou de antrenament în escaladã, toate construite prin eforturi proprii.
Alte sectii cu rezultate la nivel national si chiar international: sah, navomodelism, astronomie, parapanta (zboruri locale la Varciorog si Betfia), adventure-raid, mountain bike.
Expeditii alpine (vârfuri tehnice ori de altitudine sau pereti de peste 30 l.c.): Caucaz, Valea Bacsan (zona Shelda) + Vf. Elbrus(5633m); Tian Shan – Vf. Han Tengri (7000m); Cordiliera Blanca – Vf. Huascarain şi Alpamayo (cca. 7000m), Alpi – Vf. Matterhorn (cca 4500m), Pirineii Spanioli – Vf . Pic Aneto (3400m) şi Pirineii Francezi – Vf. Pic Midi d’Ossau (cca. 3000m).
Trasee de alpinism si escalada (în afara României): Yalta (zona Foros); Alpii Sudici (zonele Grenoble, Briancon, Bau de S-te Jannete – Vance); Spania (zonele Ordessa, Riglos si Siurana); Grecia (renumita insula Kalimnos); Bulgaria – zona Veliko Trnovo.
Amenajãri de escaladã: Zona Vadu Crisului – aproximativ 2000m de trasee amenajate la standarde de deplina securitate.
Alte activitãti: Am organizat cea mai veche cupã din tarã (din 1954) : Alpiniada Vadu Crisului. Asteptam voluntari in caz ca doreste cineva sa duca mai departe aceasta traditie. Colaborãri active cu Salvamontul si Asociatia Ghizilor Montani; afiliati la Federatia Românã de Alpinism si Escaladã, afiliati la Clubul Alpin Român; înregistrati la Ministerul Turismului si Sportului.
O pseudo-prefata la topo trasee Vad
Din capul locului, suntem constienti de faptul ca schitele (si mai ales cotatiile incluse in acestea), pot genera discutii! Orice discutie constructiva, care contribuie la imbunatatirea informatiei furnizate de noi, este binevenita. Dar, daca eventuala discutie, vizeaza doar o deturnare spre o abordare conflictuala/antagonista, ne rezervam dreptul de a o ignora.
Per ansamblu, am dat o gradatie generala (pentru traseu in ansamblul lui), folosind gradatia FRTA (care facea candva omologarile) si la care, am adaugat o cotatie prin care, se doreste sa se estimeze principalele pasaje din derularea traseului, folosind scara UIAA ( si asta, in ipoteza ca pasajele respective au fost parcurse “rotpunkt” – adica la liber). Am “indraznit” sa apreciem dificultatea pasajelor, pana la cotatia “8+”. Peste aceasta limita, am cotat generic cu “9” (fara subdiviziuni), si, in continuare, generic cu “A” (tot fara alte subdiviziuni). Specificam ca “A” se refera la “artificial clasic”(adica folosirea pitoanelor, cu sau fara scarite), si nu se refera nicidecum la cotatia pentru “mobile”.
Deci, pentru grade de catarare libera peste 8+, si/sau, pentru abordarea parcurgerii traseelor cu asigurari mobile, presupunem o abordare de prezentare diferita/aparte (cand si cum…ramane de vazut).
Mai mult : pentru zonele in care nu am putut fi absolut siguri de situatie, am preferat sa punctam locatia cu niste semne de intrebare. In aceste situatii, completarile pertinente sunt bine venite !
Aveți disponibilă o legendă, cuprinzand simbolurile si definitiile (zicem noi consacrate – chiar daca personalizate) folosite in simbolistica schitelor pentru traseele de alpinism. Folosind o simbolistica color, consideram ca am evidentiat mai bine (mai clar) elementele traseului descris.
O nota aparte pentru traseele de escalada descrise de noi : in aceste cazuri, peretii sunt mai mici (de regula, cel mult 20 m), si, mult mai accesibili privirii; asa incat, detaliile furnizate vor fi mai putine. Inclusiv cotatiile de dificultate, se rezuma (in aceste cazuri), doar la punctul de maxima dificultate intalnit. Iar traseele, sunt reprezentate grupat (mai multe linii pe un perete), si, centralizate (ca date furnizate) in tabele (corespondente fiecarui desen).
In plus (si nu neaparat la urma) : uneori, in textul explicativ despre trasee, mai sunt inserate mici “istorioare”. Prin intermediul lor, am incercat sa sugeram ca alpinismul (si catararea), nu sunt neaparat insotite de o morga oficioasa, solemna, rigida…dimpotriva!