Topo-ul traseului de alpinism Turnu Babilonului
Zona: Vad, Peretii Mari, spre Amfiteatru
Dificultate: 4A/7+ | Lungimi: 4| Coarda: 40m | Bucle: 25 – medii
Amenajare: spituri & pitoane. Sezon: tot anul.
Pitonat in stil alpin, in anul 1986, de echipa Adrian si Gina Pauta . In lungimea a doua, s-au gasit pitoane vechi , se pare ca dintr-un traseu foarte vechi (si cam neidentificat) : Traseul Rosu sau Traseul cu Ferestra (mai sus, aproape de iesire si pe stanga, prin vegetatie, se gaseste o ferestra naturala, care gaureste creasta ce delimiteaza peretele nostru).
Deci, daca acesta este Traseul cu Fereastra (sau Rosu ?), atunci el pleaca mai din stanga traseului nostru, peste o arcada, continua pe diedrul din L2 (unde am gasit pitoane vechi), si apoi iese in sus, prin vegetatie, spre fereastra din creasta (pe cand noi, traversam mult in dreapta, atunci cand se termina diedrul – pentru a ramane in perete, evitand astfel vegetatia excesiva -).
Rvenind ;
L1: Parcurge linia arcuita a unei creste destul de tehnice, apoi urmeaza niste praguri (uneori cu iarba) si un scurt diedru, care ne scoate pe un prag comod, langa un pom, unde regrupam.
L2: Urmeaza o succesiune de diedre si praguri, cu tendinta mereu spre dreapta, dupa care, urmeaza un lung traverseu de 30 m spre dreapta, la inceput pe fete cazute, apoi pe praguri (unele descendente), pana sub un tavan bine conturat, ce bareaza un scurt diedru. Lungimea e intinsa (peste 50m), dar mai grea pentru secund (mai ales daca, capul sare peste unele asigurari –pendul periculos !-). La mijlocul traverseului, traseul intalneste (venind de jos), linia de pitoane din Canguru Schiop (cele doua trasee, continua apoi practic impreunate, din acest punct). Daca coarda e prea scurta (sau vine greu), capul de coarda poate regrupa provizoriu in acest punct (intersectia cu Canguru Schiop); iar secundul, urca pana incepe traverseul (unde regrupeaza provizoriu). Acum, cei doi au restabilit si contactul vizual, iar capul, poate continua lejer, pana sub tavan, unde regrupeaza definitiv (si apoi, aduce si secundul). Trei metri mai jos, si doi metri mai la dreapta , se afla regruparea din Traseul Tineretii (atentie sa nu deviem de latraseu !).
L3: Traversam spre dreapta, chiar pe sub tavan, intr-o bavareza rasturnata, iar din buza tavanului, ne angajam pe un diedru deschis (si usor surplombat), urmat de o fata expusa, cu prize mici. Apoi ,dupa o brana mica si incomoda, mai trecem o mica surplomba, si iesim pe creasta (mai in dreapta, la cativa metri, se pot ghici pitoanele din Tineretii). Continuam pe creasta, peste saritori si praguri, prindem pe dreapta o portiune de creasta orizontala, care ne duce (in dreapta si putin mai sus), pe o brana comoda, in dreptul unui diedru (barat-mai sus-, de un tavanel). Mai in dreapta cativa metri, se vede o linie de pitoane prin care iese traseul Soros (si Eva, si Tineretii si altele…ce “babilonie”!?! …).
L4: Noi urcam pe diedru, usor spre stanga, traversam scurt la dreapta pe sub tavanel, iesim pe o fata un picut surplombata, si prindem creasta din stanga. De aici stanca pierde din verticalitate si continuam pana pe tancul pe care, din drepta , vin pentru regrupare si restul traseelor din Amfiteatru (regrupare comuna pentru toate-Soros, Tineretii, Eva, Trandafirul Salbatic si muuulte altele). De aici, iesirea pana in padure se face fara probleme.